Grăsimile care ucid


Există 3 categorii majore de grăsimi  în alimentație:

 

 GRĂSIMILE SATURATE - găsite în carne, în produse lactate, în gălbenușul de ou, în uleiul de palmier și în uleiul de cocos ( uleiul de cocos este foarte mediatizat ca fiind sănătos pentru consum, însă conține mai multe grăsimi saturate decât untul și untura de porc ); 

 GRĂSIMILE monoNESATURATE - găsite în uleiul de măsline, uleiul de rapiță și în uleiul de avocado, în alune de pădure, migdale, nuci; 

 GRĂSIMILE poliNESATURATE - găsite în alte uleiuri vegetale ( floarea-soarelui, in, soia, porumb etc), fructe de mare, pește și semințe.

 

SATURAȚIA unei molecule de grăsime arată stabilitatea acestei grăsimi, adică rezistența ei la râncezeală, respectiv la oxidare. Oxidarea grăsimilor este un proces natural care apare atunci când grăsimile au contact cu oxigenul din aer, generând radicalii liberi  ( citiți mai mult despre radicalii liberi, aici ) atât de periculoși. Așadar, cu cât molecula este mai SATURATĂ, cu atât este mai REZISTENTĂ LA OXIDARE. 

De exemplu, untul ( grăsime saturată) poate să stea în frigider mai multe zile fără să se râncezească, iar uleiul de in ( grăsime polinesaturată) începe să se râncezească din clipa în care se deschide sticla. Peștii de apă adâncă ( somonul, codul, macroul, sardinele) conțin și ei grăsimi polinesaturate, dar în forma lor naturală nu se râncezesc înainte ca peștele să se strice, deci pot fi consumați în siguranță din acest punct de vedere. 

GRĂSIMILE SATURATE  generează  foarte multe boli, începând de la creșterea colesterolului, a trigliceridelor, până la bolile cardiace și cancer.  

 

GRĂSIMILE poliNESATURATE sunt foarte instabile și se oxidează ușor. Încălzite la temperaturi înalte în timpul gătirii, aceste grăsimi produc foarte mulți radicali liberi

Industria alimentară a încercat să rezolve această problemă a oxidării excesive, prin bombardarea uleiurilor poliNESATURATE cu atomi de HIDROGEN, creând astfel GRĂSIMILE HIDROGENATE și PARȚIAL HIDROGENATE,  ambele denumite și GRĂSIMI TRANS, care sunt de fapt niște grăsimi ARTIFICIALE, dar stabile și foarte rezistente la râncezire. Acestea sunt grăsimile care UCID lent, deoarece, pe lângă faptul că ele, la fel ca și grăsimile saturate, cresc alarmant nivelul de colesterol ”rău” (LDL),  creează și mai multe daune organismului,  deoarece în același timp cu creșterea colesterolui ”rău”, scade vertiginos nivelul colesterolului ”bun” (HDL). 

 

Așadar GRĂSIMILE HIDROGENATE ȘI PARȚIAL HIDROGENATE ( GRĂSIMILE TRANS)  cresc colesterolul ”rău” (LDL) și scad colesterolul ”bun” (HDL), cresc trigliceridele, cresc riscul formări de plăci arterosclerotice, cresc riscul apariției diabetului de tip 2, cresc riscul de atacuri de cord și de accidente cerebrale, generează dereglări hormonale, boli de piele, infertilitate și risc crescut de obezitate!

Cea mai mediatizată, cea mai consumată și cea mai nocivă GRĂSIME HIDROGENATĂ este MARGARINA, căreia, de fapt îi mai lipsește o singură moleculă ca sa devină PLASTIC!! 

Cel mai des folosit ulei PARȚIAL HIDROGENAT este ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI care s-ar râncezi la fel de repede ca și uleiul de in presat la rece, dacă nu ar fi bombardat cu atomi de hidrogen, ca să poată sta pe rafturi luni de zile fără să se râncezească.

 

 DE REȚINUT!  GRĂSIMILE HIDROGENATE sunt cu mult mai periculoase decât GRĂSIMILE SATURATE, deoarece sunt grăsimi artificiale și organismul NU LE POATE PROCESA ADECVAT și se îmbolnăvește.

 

ATENȚIE! Grăsimile HIDROGENATE și PARȚIAL HIDROGENATE pot fi găsite în aproape toate alimentele procesate - produse prăjite de la fast food, prăjituri și torturi din comerț, biscuiți, chipsuri, snack-uri, înghețată și popcorn din comerț, burgeri,  sosuri la conservă, budinci, supe instant, diverse produse semipreparate, plăcinte, pateuri și alte produse de patiserie din comerț, aluaturi, foietaje și pizza congelate, frișcă la tub sau la plic etc.

 

CE PUTEM FACE?

 

Singura modalitate pe care o avem de a fi siguri ce mâncăm este să citim ETICHETELE produselor, unde se specifică TIPUL DE GRĂSIME FOLOSITĂ.  Nu cumpărați produse care conțin cuvintele ”trans”, ”hidrogenat”, ”parțial hidrogenat”. Dacă nu este specificat pe produs tipul de grăsime folosită, mai bine ar fi să nu-l cumpărați.

Obișnuința de a citi etichetele produselor vă protejează sănătatea și viața.

 

CE GRĂSIMI SĂ FOLOSIM?

 

Grăsimile sănătoase sunt cele  monoNESATURATE: uleiul de măsline, uleiul de rapiță, uleiul de avocado.

Uleiul de avocado este o alegere minunată, însă se găsește cam greu și este scump.

Uleiul de măsline este cea mai bună alegere, în special varianta extravirgină. Uleiul de măsline scade colesterolul ”rău” (LDL) în timp ce ridică valorile colesterolului ”bun” (HDL). În același timp are și proprietăți antioxidante, care protejează  arterele de deteriorarea oxidativă. Astfel că, uleiul de măsline scade semnificativ riscul de boli cardiovasculare, de cancer și crește totodată longevitatea. Uleiul de măsline presat la rece poate fi folosit și la prăjit, deoarece are un punct de ardere ridicat. Uleiul de rapiță este cel mai bun pentru copt și gătit alimentele care nu au gust bun combinate cu uleiul de măsline. 

 

 

 

Natura vindecă trupul și  iubirea vindecă sufletul!

Să fiți sănătoși! 

Cu drag,

Distribuie mai departe


Pentru a putea lăsa un comentariu mai jos, trebuie să scrieți numele și mesajul dumneavoastră, să bifați căsuța cu "Datenschutzerklärung" (prin care confirmați că sunteți de acord cu Politica de Confidențialitate) și apoi  să  bifați  ultima căsuță,  prin care confirmați că nu sunteți robot.  Mai trebuie să dați click pe butonul "Senden", iar mesajul dumneavoastră va fi trimis cu succes și publicat după moderare. Vă mulțumesc! 

Kommentare: 0