Gutuia

(Cydonia oblonga)


”În aroma de gutuie se-aud glasuri de cocori şi o zână care suie spre luminile din flori.” 

Izvor de inspirație pentru poeți, portal deschis spre nostalgiile copilăriei unde bunica așeza gutui la ferestre, acest fruct îmbrăcat în galben solar, vine să ne facă toamna și mai frumoasă! Gutuia, numită și mărul lui Adonis, are o aromă formată din 150 de componente volatile, care o fac de-a dreptul, de neuitat.  

 

Despre prezența gutuii în Europa Centrală, au fost consemnate primele dovezi, în anul 800 d.Hr., în "Farmacopeea Lorsch”. Lorsch este o mănăstire monument istoric, din Germania, care face parte din patrimoniul cultural mondial Unesco, din 1991. În Evul Mediu timpuriu, mănăstirea Lorsch, cu grădina sa mare și plină de plante medicinale, a constituit o adevărată temelie pentru medicina din acea vreme, fiind considerată un excepțional centru de cunoștințe medicale. Farmacopeea din Lorsch este considerată una dintre primele lucrări științifice de medicină, care a fost inclusă și ea în lista patrimoniului mondial Unesco, în 2013, pentru valoarea documentelor conținute.  

 

În Grecia antică, gutuile au fost prima dată cultivate în jurul anului 600 î.Hr. și erau considerate un simbol al fericirii, iubirii și fertilității.

Grecii antici au preparat gutuile cu miere, denumind amestecul "melimelon", iar ulterior, portughezii au numit gutuile ”marmelo”, denumire care se reflectă în cuvântul „marmeladă” de azi. Anticii greci au tratat bolnavii cu acest amestec de gutui și miere, fiind nelipsit și în călătorii, alături de provizii.

 

Hipocrate, cel mai faimos medic din antichitate și totodată părintele medicinei, a prescris gutui pentru probleme gastro-intestinale, febră și potență.
Vechii romani, au cultivat gutuile în jurul anului 200 î.Hr. și au numit fructul "măr de lână", din cauza coajei sale pufoase, iar în Caucaz, primele gutui au fost cultivate în urmă cu 4000 de ani.

BENEFICII 

 

Cercetătorii portughezi de la Universitatea Fernando Pessoa din Porto, au studiat proprietățile inhibitoare ale gutuiei în ceea ce privește celulele canceroase umane. În timp ce extractul de frunză de gutui a înhibat creșterea celulelor cancerului de colon, extractele din fructe precum și din semințe, au avut un efect puternic împotriva celulelor canceroase de la rinichi. Cercetătorii au ajuns la concluzia ca gutuile pot fi de ajutor atât în prevenirea cât și în tratamentul tumorilor. Aceste constatări au fost confirmate de studii suplimentare, cu extracte de gutui, care împiedică, de asemenea, creșterea și răspândirea celulelor cancerului de prostată și de sân.



Flavonoidele, prezente din abundență, au fost identificate ca fiind cele mai eficiente componente ale gutuii, în tratamentul cancerului. Oamenii de știință francezi au descoperit, de asemenea, că flavonoidele izolate, nu dau rezultate satisfăcătoare, în comparație cu combinația naturală activă aflată în gutuie.

 

Alergiile se datorează unei funcționări defectuoase a sistemului imunitar, care răspunde la anumite substanțe (numite alergeni) și care, în mod normal sunt inofensive. Mastocitele sunt celule implicate în funcționarea sistemului imunitar, care eliberează histamina din interiorul lor.

 
În cazul alergiilor, histamina este eliberată în cantități excesive, și apar imediat simptomele tipice, printre care inflamația și mâncărimea. S-a dovedit deja în laborator că guturile pot inhiba eliberarea histaminei, deci sunt antialergice. În 2016, cercetătorii germani de la Centrul Medical Universitar din Freiburg au investigat cât de bine funcționează o pulverizare nazală cu un spray conținând extract de gutui, asupra alergiei la polen, rezultatele fiind uimitoare și fără efecte secundare. 

 

Sunt tot mai mulți copii care suferă de reflux gastroesofagian. Ca urmare a investigațiilor făcute asupra unor mici pacienți în vârstă de până la 5 ani, s-a constatat că după 4 săptămâni de administrare a câte 0,6 mililitri de sirop de gutui per kilogram de greutate corporală, simptomele s-au îmbunătățit la fel de bine la toți copiii, indiferent de vârstă, fără efecte secundare.

Gutuia conține multă vitamina C, amigdalină, potasiu, magneziu, sodiu, zinc, fier, cupru, mangan și fluor, flavonoide, tanini, acid tanic, acizi organici, proteine, fibre, carbohidrați și mucilagii.

Printre fibrele conținute de gutui se află pectinele. Gutuia este considerată o „bombă” de pectine. Ele aparțin grupului de fibre solubile, care au un efect extraordinar de benefic asupra intestinului: au capacitatea de a se tranforma în gel, astfel că leagă cantități mari de apă, colesterol, acizi biliari, metale grele și apoi le elimină. Chiar și particulele radioactive, cum ar fi cesium -137, stronțiul sau plutoniul, se leagă de pectine și apoi sunt eliminate din organism. Pectinele promovează și creșterea bacteriilor benefice, iar microorganismele care cauzează diareea, pot fi suprimate.

 

Flavonoidele au activitate antioxidantă, iar cele conținute de gutui includ și substanța Quercetin, care a fost deja numită în cercurile de cercetare, regele flavonoidelor.  Quercetin acționează împotriva inflamației și a alergiilor, inhibă creșterea bacteriei Helicobacter pylori ( bacterie care trăiește în stomac și este responsabilă pentru dezvoltarea gastritei, a ulcerelor gastrice și duodenale) și poate preveni guta, bolile cardiovasculare și cancerul. Quercetinul se află în coaja de gutui. În timp ce 100 de grame de coajă conține 18 miligrame de Quercetin, miezul conține numai urme din ea.  Semințele de gutui conțin vitamina B17, numită și amigdalină sau vitamina anticancergenă, despre care am scris mai detaliat în articolul despre caise. 

 

Gutuia are așadar proprietăți antioxidante, antiinflamatoare, antialergice, antibacteriene, antivirale, anticancerigene, de detoxifiere, fiind un bun protector hepatic - combate afecțiunile hepato-biliare, are rol antidepresiv, reduce cu succes colesterolul, tensiunea arterială, îmbunătățește vederea, menţine constant nivelul de zahăr în sânge, vindecă infecții ale tractului respirator, ale căilor urinare, are efect expectorant, susține activitatea inimii, a sistemului digestiv, fiind recomandată în alergii, pentru detoxifierea de metale grele, în amigdalită, bronșită, în răceală, gripă, angină, emfizem pulmonar, răguseală, tuse productivă, inflamații ale mucoaselor, reflux gastroesofagian, colici intestinale, gastrită, ulcer, diaree cronică, dizenterie, hemoroizi inflamaţi, hepatite cronice, insuficienţă hepatică, în iritaţiile pielii, răni, arsuri, stări depresive, anxientate, cancer, tumori.

 

CUM SE CONSUMĂ

 

Din semințele de gutui se poate face ceai. Se fierb 2 lingurițe de semințe în 250 ml apă timp de aproximativ cinci minute. Apoi se scot semințele și se bea ceaiul cu înghițituri mici. Pe lângă indigestia pe care o vindecă, ceaiul din semințe de gutui, alungă neliniștea și insomnia.

 

De asemenea, se poate face ceai și din coaja de gutuie. Se fierbe coaja unei gutui în 250 ml apă timp de 3 minute apoi se lasă acoperit timp de 5 minute. Ceaiul din coajă de gutuie este leac pentru durerile în gât, curăță și purifică organismul de toxine.

 

 

GUTUIA ÎN BUCĂTĂRIE

 


Gutuia ne demonstrează că "medicamentele" pot avea gust delicios. ”Melimelon” - mierea de gutui pe care o preparau grecii antici, se poate obține foarte ușor, însă beneficiile sunt nenumărate. Se spală gutuia fără a se curăța de coajă și se taie în cubulețe cam cât o alună, apoi se acoperă cu miere. Se lasă amestecul în loc întunecat și răcoros 4-5 zile, după care se poate servi zilnic, câte 2-3 linguri pe stomacul gol.

 

Compotul de gutui preparat cu scorțișoară este un remediu excelent pentru gută și reumatism. Siropul de gutui, pe lângă beneficiile aduse în caz de reflux gastroesofagian, este un remediu excelent pentru tensiunea arterială mărită, datorită cantității mari de potasiu pe care îl conține.

Din gutui se pot pregăti multe delicatese: sirop, compot, dulceață, marmeladă, peltea (jeleu) sau sos dulce acrișor care se servește alături de vânat sau carne de miel. Gutuile pot fi și coapte, servite simple sau cu miere și scorțisoară sau folosite în plăcinte, armonizându-se perfect cu fructele de pădure. Din gutui se poate face și lichior sau vin.  

ALTE UTILIZĂRI

 

Gutuia este folosită și în produsele de îngrijire a pielii, care, datorită efectului calmant și antiinflamator, accelerarează vindecarea rănilor, a hemoroizilor, vindecă pielea crăpată, inflamată sau afectată de soare. 

 

MOD DE PĂSTRARE 

 

Soiurile de gutui cultivate în Elveția, Germania și Austria nu sunt potrivite pentru consumul crud, deoarece sunt dure și amare de la prea multe taninuri. Există și soiuri care pot fi consumate crude, cele cultivate în Turcia, fiind cele mai gustoase. Puful de pe gutui trebuie întotdeauna îndepărtat cu o cârpă moale înainte de consumul fructului, deoarece conține o mulțime de substanțe amare.


Gutuile pot fi păstrate timp de până la două luni într-un loc uscat și răcoros, de preferință în pivniță, beci. Gutuile coapte bine, se pot păstra în frigider timp de aproximativ două săptămâni. În timp, pe coajă pot să apară pete maronii, dar ele nu afectează gustul și nici proprietățile vindecătoare ale gutuii. Gutuile se pot chiar îngheța și se pot păstra așa, 1 an, decongelând doar porția care se consumă. Deoarece mirosul intens al gutuii poate fi ușor transferat în alte produse alimentare în timpul depozitării, se recomandă stocarea gutuilor separat.

                                                                                       CONTRAINDICAȚII

Nu se recomandă gutuia în caz de constipație.
Intoleranță la gutuie.

Natura vindecă trupul și  iubirea vindecă sufletul!

Să fiți sănătoși! 

Cu drag,

Distribuie mai departe


Pentru a putea lăsa un comentariu mai jos, trebuie să scrieți numele și mesajul dumneavoastră, să bifați căsuța cu "Datenschutzerklärung" (prin care confirmați că sunteți de acord cu Politica de Confidențialitate) și apoi  să  bifați  ultima căsuță,  prin care confirmați că nu sunteți robot.  Mai trebuie să dați click pe butonul "Senden", iar mesajul dumneavoastră va fi trimis cu succes și publicat după moderare. Vă mulțumesc! 

Kommentare: 0